Magazinul viitorului se conturează astăzi: provocări și priorități

Articol redactat de Mohammed YOUBI IDRISSI, Responsabil tehnic EMEA în cadrul Solstice Advanced Materials

Marile lanțuri europene de retail se află la o răscruce. După decenii de creștere bazată pe extindere, acestea se confruntă astăzi cu patru provocări majore:

• să își reducă costurile de exploatare, într-un context marcat de presiuni inflaționiste;
• să răspundă cerințelor tot mai ridicate ale consumatorilor în ceea ce privește calitatea, trasabilitatea și impactul produselor asupra mediului;
• să își accelereze tranziția energetică, pentru a respecta reglementări din ce în ce mai stricte;
• să se adapteze schimbărilor climatice (valuri repetate de caniculă, deficit de apă, inundații etc.), care afectează nu doar echipamentele energetice ale magazinelor – în primul rând instalațiile frigorifice și sistemele HVAC –, ci și comportamentul consumatorilor.

În acest context, transformarea punctului de vânzare nu mai reprezintă o opțiune strategică, ci o necesitate operațională.

Energia, primul factor al competitivității

Energia se află în centrul preocupărilor legate de competitivitate. Într-un punct de vânzare, instalațiile pentru refrigerarea produselor alimentare și sistemele de climatizare reprezintă împreună 50–60% din consumul de energie. Reducerea impactului asupra climei prin utilizarea unor agenți frigorifici cu GWP scăzut, în special a soluțiilor eco-eficiente pe bază de HFO, controlul predictiv al instalațiilor cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și recuperarea căldurii reziduale pentru acoperirea necesarului local de încălzire sunt câteva dintre soluțiile disponibile pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor.

Cu toate acestea, implementarea acestor soluții rămâne inegală: în timp ce hipermarketurile și supermarketurile nou construite integrează aceste tehnologii încă din faza de proiectare, parcurile de magazine existente, adesea învechite, întâmpină dificultăți în procesul de transformare din cauza lipsei unor modele de finanțare adecvate. Contractele de performanță energetică (CPE) și soluțiile de finanțare de către terți se conturează ca răspunsuri promițătoare pentru depășirea acestui obstacol.

Modelele comerciale sunt în plină transformare

Modelele comerciale ale viitorului diferă ca formă, dar converg în esență în aceeași direcție. Hipermarketul generalist pierde teren în fața unor formate mai bine adaptate unor nevoi specifice: magazinele de tip discount atrag prin prețurile competitive, magazinele de proximitate prin comoditate, iar magazinele specializate prin expertiză. În acest peisaj fragmentat, un lucru este cert: magazinul fizic trebuie să ofere ceea ce mediul digital nu poate oferi – interacțiune umană și legături sociale, experiențe senzoriale și consultanță personalizată. Retailerii care au succes sunt cei care au reușit să își redefinească rolul dincolo de simpla tranzacție comercială, transformând punctul de vânzare într-un spațiu de viață, servicii și experiențe.

Creșterea comerțului de proximitate ilustrează această tendință. Mult timp neglijat în favoarea marilor magazine situate la periferia orașelor, formatul de cartier cunoaște un nou val de interes, susținut de schimbarea stilului de viață urban și de dorința de a reduce amprenta de carbon.

Pentru retaileri, acest lucru presupune regândirea logisticii pentru livrarea pe ultimul kilometru, optimizarea sortimentelor în funcție de specificul zonelor deservite și integrarea unor servicii noi – lockere/puncte de ridicare, clickand-collect, livrare la domiciliu – în spații care sunt adesea limitate.

Evoluează și arhitecturile sistemelor frigorifice!

În cazul instalațiilor frigorifice, asistăm, de asemenea, la o adevărată revoluție. Vechiul model bazat pe două centrale frigorifice, una pentru temperaturi pozitive și una pentru temperaturi negative, face loc unor arhitecturi noi, mai descentralizate sau semi-distribuite, care utilizează agenți frigorifici performanți, cu GWP foarte scăzut (de exemplu, R-455A). Aceste soluții contribuie atât la reducerea consumului de energie, cât și la creșterea rezilienței operaționale.

În plus, valurile de căldură cu care s-a confruntat Europa în vara anului 2026 au arătat că anumite instalații au avut de suferit. Această situație nu este deloc una neobișnuită, întrucât, cel mai probabil, aceste instalații au fost proiectate inițial pe baza unei temperaturi exterioare de calcul de aproximativ 32°C – o valoare de referință moștenită dintr-o perioadă în care anumite regiuni nu erau considerate expuse unor vârfuri de temperatură de până la 42°C.

Magazinul ca generator de valoare pentru mediu

Dincolo de reducerea consumului de energie, magazinul viitorului este chemat să devină un actor activ al tranziției către un model mai sustenabil. Instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiș, amplasarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice, gestionarea inteligentă a deșeurilor alimentare sau valorificarea produselor nevândute sunt tot atâtea inițiative care transformă punctul de vânzare într-un adevărat centru de servicii sustenabile pentru comunitatea locală.

Cerințele prevăzute de normele privind construcțiile accelerează această transformare. Dar ele creează și o oportunitate: retailerii care anticipează aceste evoluții se poziționează favorabil în fața consumatorilor preocupați de angajamentele de mediu, asigurându-și în același timp conformitatea cu reglementările, la costuri mai reduse. Acești pionieri nu investesc bani din idealism. Ei își protejează valoarea activelor, își mențin posibilitatea de a le asigura, își protejează angajații și își consolidează angajamentele privind reducerea emisiilor de carbon împotriva întreruperilor pe care schimbările climatice sau o rețea electrică vulnerabilă le pot provoca în orice moment.

Cei care nu acționează din timp vor plăti de două ori: o dată pentru costul unei catastrofe și a doua oară pentru costul adaptării în regim de urgență, care va fi întotdeauna mai scumpă și mai puțin eficientă. Iar între cele două, vor trebui plătite și tonele de CO₂ emise în zadar, din cauza lipsei de anticipare.

Magazinul care joacă rolul unui refugiu climatic

Magazinul viitorului evoluează, se adaptează și își consolidează rolul social. Iată două exemple:

1. La sfârșitul anului 2024, în timpul inundațiilor catastrofale care au afectat regiunea Valencia din Spania, magazinul local al unui retailer specializat, construit cu zece ani mai devreme și prevăzut încă de la început cu stocuri amplasate la înălțime și măsuri preventive, s-a transformat în doar câteva ore într-un adevărat refugiu. Sute de clienți, vizitatori și persoane blocate în zona comercială au fost găzduite aici timp de peste douăzeci de ore. Magazinul a servit drept bază de sprijin pentru echipele de intervenție.
2. Ca urmare a episoadelor de căldură extremă tot mai frecvente în Franța, mai multe lanțuri de magazine au anunțat, în iulie 2026, lansarea programului „Escale Fraîcheur” („Oază de răcoare”). Magazinele și centrele comerciale care participă la această inițiativă își organizează spațiile și serviciile în funcție de infrastructura și posibilitățile fiecărei locații. În funcție de configurația fiecărui magazin sau centru comercial, programul poate oferi un spațiu răcorit sau climatizat, locuri unde oamenii se pot odihni, acces la apă potabilă, precum și ajutor și îndrumare din partea personalului.

Datele și inteligența artificială: noii factori ai performanței

Transformarea punctului de vânzare este, de asemenea, o adevărată revoluție bazată pe date. Senzorii conectați, sistemele de management tehnic al clădirilor (BMS) și platformele de analiză predictivă permit în prezent monitorizarea în timp real a consumului de energie, anticiparea defecțiunilor, optimizarea aprovizionării și personalizarea experienței clienților. Inteligența artificială nu mai este un obiectiv îndepărtat: este deja utilizată în depozitele logistice, în centralele de achiziții și, treptat, chiar în magazine.

Adevărata întrebare nu mai este legată de soluțiile tehnice, care există și sunt numeroase, ci de ritmul implementării și de modelele de finanțare care le vor permite tuturor retailerilor, indiferent de dimensiune sau de nivelul de maturitate digitală, să concilieze pe termen lung performanța economică și tranziția către un model mai sustenabil.

Câștigătorii următorului deceniu vor fi cei care vor transforma această constrângere într-un avantaj competitiv.